sufletele mari sunt puse in corpuri mici!
pentru ca totzi ceilalti sa accepte adevarul orice forma ar avea el.
nu are importantza daca adevarul e spus de cineva care si arata ca un adevar sau daca e spus din gura unuia care arata ca o minciuna/
acest adevar poate avea forme mincinoase dar adevarate
alt adevar poate arata ca unul adevarat
toate adevarurile de fapt au forme nedefinite pentru ca adevarul este o forma nedefinita a cunoasterii.
ceea ce deja cunoastem este ceea ce numim adevar, ceea ce nu cunoastem este o minciuna.
dar ce minciuna poate devenii adevar? o minciuna demonstrata ca e minciuna devine un adevar. deci si minciuna este o parte a adevarului. adevarul nu poate exista fara minciuna pentru ca adevarul este realitatea cu care ne-am obisnuit, adevarul care se transforma in obijnuintza.
deci traim intr-o minciuna, intr-o minciuna adevarata.
deci daca un suflet mare este pus intr-un corp de copil handicapat primul factor, credibilitatea nu poate fi exercitat fatza de el, este logic, dar cand sesizam un adevar spus de acest corp handicapat imediat devenim receprivi si total interesatzi de ce va mai spune, si asta e logic.
dupa care ne insusim adevarul lui noua si il povestim altora ca si cum ar fi al nostru dar nu stim sa-l explicam. La cat de complexa e mintea omului reuseste intotdeauna sa sesizeze adevarul dar nu mereu il recunoaste nu numai pentru sine ci si ptr ceilalti, asa iau nastere erorile, viatza asta e o eroare in definitiv pentru ca vointza omului nu este mereu la fel de virtuasa pentru semenii individului, asa ca adevarul este folosit in scopuri personale, iar cand e folosit astfel se stie ca se intoarce impotriva celui care il foloseste mai devreme sau mai tarziu, dar cert este ca tot timpul se intoarce dupa ce este folosit. daca este folosit bine se intoarce la fel de bine poate chiar mai bine, poate chiar bine de tot, unii s-au realizat pe viatza si primesc cuvinte de lauda tot timpul, dar altii care folosesc adevarul ca o arma nu ca un scut se dovedeste mereu intr-o profunda transformare, scutul in spatele sau este de fapt o arma, o arma de aparare nici decum de atac, cei care se uita la adevar ca la o arma se taie mereu in acea arma, dar cei care il folosesc sa se protejeze, sa se apere pe sine si pe cei dragi lui il foloseste cum trebuie. Si acum ma mai intreb de ce oamenii vor sa transforme un scut intr-o arma, ei cred ca daca arunca cu adevarul in lume ii si face statuie, de fapt doar il reneaga acest adevar transformandu-l intr-un bumerang, imaginatziva cum se intoarce scutul inapoi spre individul care l-a aruncat. Stim de la fizica ca orice obiect cu o oarecare masa, duritate, viteza, densitate etc, (un corp solid) daca se izbeste de un alt corp static se provoaca un fel de ceva care are urmari (asta asa ca o mica gluma, de fapt stim totzi ce inseamna sa intre in tine un scut cu viteza)
Dupa ce tot adevarul a fost epuizat ca o minciuna individul care l-a folosit si cei care au avut contact cu acel identic adevar si nu l-au intzeles pe deplin va fi interpretat ca o minciuna sau ca pe ceva neadevarat, deci clar devine o exceptzie sau mai bine zis ceva care este exclus din ceva (viatza, cuvinte, sentimente, etc)
deci ce exista nu va mai exista pana cand nu va fi interpretat just asa cum trebuie si folosit asa cum trebuie.
Eu cred ca atunci cand am inventat praful de pusca trebuia sa ne dam seama de atunci ca ce inventam (sau mai bine zis ce descoperim) trebuie sa stim cum sa-l folosim in adevaratul sens.
Daca cel care a descoperit praful de pusca nu era unul care e la fel cum am zis mai sus facea ceva la el de praf de pusca sa nu explodeze cand si cum vrea orice prost care poate sa obtina acest praf de pusca. Mai intai trebuia sa faca un curs ceva ptr a putea folosi si al face sa priceapa exact de ce si cum trebuie folosit acest praf de pusca. Pentru mine cam asta inseamna sa descoperi ceva doar pe jumatate sau satzi insusesti capodopera cuiva inainte sa sti si cum sa itzi explici si singur de ce trebuie sa faci intr-un fel si nu in altul, ce semnifica acel ceva care vrei sa-l faci, de ce nu trebuie facut, de ce l-ai gandit, ce te-a determinat sa gandesti asa, de ce asa si nu altfel, de ce te-a influentzat muza sa gandesti asa si mai ales ce este ceea ce vrei sa faci cu adevarat, esti sigur de ceea ce vrei sa faci si esti convins ca tot vce vei face va iesii exact asa cum ai planuit? Atunci nu te mai gandi si fa ce vrei sa faci cu adevarat, dar numai dupa ce te-ai gandit la toate.
Lucrurile importante lee vor face altzii depinde numai de tine daca te vei numara printre ei. Cei ce cauta gloria rapida se vor alege cu ea dupa moarte, deciziile pripite si la intamplare sau luate in graba sfarsesc dupa multzi ani si bare de fier in niste epave de gandire naufragiate intr-un ocean de ganduri nerostite care puteau fi utile pentru societate. Intradevar ptr imperfecta societate.
Revenind la suflet, ideea principala, ceea ce vroiam sa spun mai exact: mintile luminate sunt concentrate in idei, noi munim idei de geniu ceea ce inca n-am intzeles de la altzii care altzii decat cei dintai le pot explica, ideea e ca ele au fost acolo dintotdeauna doar ca noi nu stim sa le interpretam inca pentru ca nu a fost nimeni capabil pana acum sa ne spuna ceva legat de respectiva idee, dar daca un adevar este transformat in minciuna el devine imediat interpretat de creierul interlocutorului, se explifica justificarea adevarului la nivel de subconstient dupa care in centrul de decizie este procesat constient ca un neadevar si folosim cuvinte la indemana ptr satisfactia partenerului de dialog care tocmai ne-a mintzit, de exemplu: Da sigur asa e cum spui tu . Dar in mintea noastra este altceva, nu stim ce ptr ca nu intzelegem dar suntem convinsi ca nu spune adevarul sau in cele mai fericite cazuri jumate de adevar (o farama) il putem detecta dar nu-l putem intzelege, pentru ca nu stim toate datele problemei (adevarului) daca am sti exact tot ce stie despre un adevar cel care il spune am putea deduce impreuna cu el sau de unul singur care este adevarul de fapt, s-ar putea sa-si dea seama toti cei implicati in descoperirea unui adevar ce este adevarat la acest adevar si ce este fals sau mai bine zis cum se poate folosi acest adevar. Nu prea sunt convins ca nu atzi inteles ce am vrut sa spun facand aceste sugestii despre adevar.
Concluzia: Deaceea adevarul doare, ptr ca nu este rostit tot adevarul si deaceea doare. Dar de fapt adevarul este fericire, ptr ca esti fericit cand ai dreptate, iar dreptatea nu poate exista fara adevar.
Ca o concluzie a concluziei : daca lumea asta in care traim este o iluzie cum spun altii si nu un adevar inseamna ca traim in matrix. ce este mai crunt este ca unii traiesc in matrix (filmul transformat in lumea reala)
Matrix.
Ceva neobijnuit de adevarat, de real, aproape palpabil la nivel cerebral, in realitate ceva foarte neadevarat, un sortiment de prostie interpretabila, un egou irealizabil material, suferintza de sentimentul dreptatii, cum am spune simtzul onoarei dusa pana la prostie. atzi observat desigur certitudinea mincinosilor, sunt din ce in ce mai experimentati si mai feroce in afirmatii, mai ales la avocati care sunt niste mesteri in interpretarea legii pe langa adevar, vorbesc cu o convingere de sine de 10 ori mai densa decat cea a celor care il asculta, si da un sentiment celorlalti ca asa este, de fapt asta este secretul, tre sa mintzi in asa hal incat sa crezi si tu ceea ce mintzi, sa intri intr-un fel de dedublare a propriei persoane, sa devii altcineva care sa vorbeasca in numele tau, nu vi se pare un pic cam ireal cand vedeti pe cineva care are impresia ca zice un mare adevar celorlalti cand de fapt stitzi exact care este adevarul adevarat al spuselor lui.
de exemplu: in matematica putem contrazice pe oricine ca 0 este acelasi lucru cu 1 deoarece si 0 este o valoare, datorita pozitiei lui numerice 0 aflandu-se in fatza lui 1 devine el insusi 1 iar multimea vida 0 deci prin logica 1 este 2, 2 este 3 si asa mai departe, e logic, matematic este incorect deci fals.
Un alt exemplu: rosu nu este rosu intotdeauna, daca incercatzi sa vb cu un daltonist vetzi constata ca ptr el nu avetzi dreptate referitor la culori, deci prin logica si la alte lucruri ptr ca totul este colorat in jurul nostru (intrebatzi un daltonist ce culoare are aerul si o sa aflati un adevar comun).
Dar daca vorbim de o rana, o taietura, un sunet, orice altceva care poate fi demonstrat ca asa este, atunci inseamna ca este adevarat, asta nu inseamna ca ceea ce inca nu a fost demonstrat nu este adevarat. inca nu s-au demonstrat quantele lui Einstein decat prin fizica dar asta nu inseamna ca ele nu exista intradevar si ca asa este cum a demonstrat el. Zic asta ptr ca nu le-a atins nimeni nu le-a folosit nimeni etc, doar exista ca ceva existent, se afla, e acolo! Eu ma intreb oare cand o sa folosim acea teorie a relativitatii pe care multi o intzeleg (asta ma face sa rad, daca o intelegeam inseamna ca totzi suntem genii si nu niste simpli memoratori, daca am fi inteles-o am fi avut deja masina timpului) Poate deaceea Einstein nu a mai continuat capodopera sa, si-a dat seama ca poate fi folosita descoperirea sa ptr altceva decat ptr ceea ce vroia el, deci clar ceva rau si a decis sa nu continuie lucrarea lui deoarece stia sigur ca cineva o sa descopere pana la urma ce a vrut el intradevar sa faca dar nu se va face decat cu acordul lui si exact asa cum vrea el, deoarece el stia ca daca lasa un spatiu (timp) gandirii umane si aceasta enigma a lui se va intinde peste tot in lume cine o va descoperii nu va putea gandi altfel decat ca el, dar el stia ca nu poate face atunci ce a vrut el si ca va fi oprit si i se va fura descoperirea dupa care va fi folosita in scopuri distructive. Intr-un fel ptr noi am fost condamnati din nou sa zacem in propria prostie pana cand ne vom destepta, poate a fost curios de METEMPSIHÓZA (Conceptie despre transmigratia sufletelor oamenilor care ar parcurge, dupa moarte, în vederea purificarii, un lung sir de reîncarnari succesive în animale, plante si oameni). Putem spune in acest caz ca tot Einstein va fi cel care o va descoperii, dar se va chema altfel!
Metempsihoza.
Daca aceasta ar fi adevarata inseamna ca doar o miime din suflete au o insemnatate iar restul si-o insuseste. Ar putea fi adevarata si tind sa cred in proportie de peste 50% ca este adevarata, nu poate sti cineva ceva despre flori daca nu incearca sa fie o floare, sa se puna in locul ei, sa se dedubleze intr-una din ele, n-am putea avea cunostintza a tot ce ne inconjoara dac anu am si fost acel ceva inainte. Spunem ca un arbore este foarte dur, dar de fapt noi doar comparam ce este el in functie de noi, daca am fi de 2 ori mai mari decat copacul n-ar mai fi asa de mare si de dur copacul, l-am cam rupe, deci adevarul este doar ca copacul este un corp solid cu proprietati, de ce are aceste proprietati? La fel ca si omul animalele plantele pestii etc trebuie sa traiasca in pace si armonie (toate celelalte chestii care ne inconjoara traiesc in pace si intelegere cu tot ce le inconjoara numai noi oamenii traim altfel) si au nevoie de tot ce au sa supravietuiasca.
de exemplu: omul are nevoie de vene sa poata sa traiasca, asa si arborele are venele lui prin care circula seva,de aici exemplele nu se sfarsesc niciodata, le stiti si va puteti da seama de ele.
Deci intrebarea este de fapt: "de cate ori si sub ce forma are loc aceasta metempsihoza?" oare e mai mare de un ciclu complet, este intrerupt undeva acest fir al reincarnarii? evoluam in altceva dupa moarte? ne nastem ca sa ajungem mai devreme sau mai tarziu langa dumnezeu? Daca Dumnezeu exista de ce ne-a dat importantza noua oamenilor daca mai devreme sau mai tarziu o sa-l cunoastem personal? (ideea e ca noi vrem sa-l pacalim la judecata de apoi pe dumnezeu crezand ca daca mergem la biserica si facem tot ce zice popa il putem cumpara pe dumnezeu sau il putem cunoaste dinainte fara sa-l vedem sau orice altceva, in subconstientul nostru deja ii si cerem socoteala lui dumnezeu ptr ce ne-am nascut, unii nu isi cunosc scopul din timpul vietzii nici macar cand mor). Ramanand la aceasta idee care ar fi bine sa fie doar idee S.F. ptr ca daca ar fi reala, si la fel de bine ar fi sa fie reala am da importantza pana si la aerul care il respiram fara sa ne dam seama. Cand vom mai taia un copac ne vom gandi inainte daca nu cumva am putea fi in locul acelui copac, cand am rupe o floare chiar si neprotejata de lege (si asta ar trebuii sa va dea de gandit) o sa va ganditzi daca nu cumva acea floare are un suflet, daca nu cumva este un suflet si acolo. In raport cu mortalitatea, natalitatea si cresterea plantelor, nasterea animalelor, e un numar de suflete exact sau aceste suflete le comanda dumnezeu cate sa existe cate sa traiasca cate sa respire si asa mai departe. eu zic ca nu e chiar asa de ordonata chestia si ca nu ar trebuii sa dam inca importantza numarului de suflete ce le este permis accesul la inteligentza si implicit la modificarea formei mediului inconjurator fie el viu sau mort. Si de ce ar trebuii sa-l modificam? de ce nu il lasam asa cum este? de ce unii dintre noi vrea sa-l distruga si de ce altzii incurajeaza distrugerea? de ce exista legi care pedepseste braconajul, in loc sa existe conceptzii stabile inca de la nastere " NU DISTRUGE NIMIC DIN CE TE INCONJOARA, BA DIMPOTRIVA INCEARCA SA IMBUNATATESTI ORICE E CU PUTINTA ORICAT DE GREU AR FI, ACESTA ESTE SECRETUL BUNASTARII" Am invatzat sa ne folosim de vant sa producem electricitate ptr a ne putea desfata fiintza noastra umana cu caldura, radio, tv, PC etc... si apa am invatzat sa o folosim si asa incetul cu incetul tot ce ne inconjoara am invatzat sa folosim ptr desfatarea noastra, natura de fapt ne desfata cu toate ale ei, doar ca noi oamenii le impozitam, le cheltuim si facem risipa, de aceea uneori se intampla asa numitele calamitatzi.
Lumea lui TheGodRa
Daca tot ce ne inconjoara ne foloseste noua prin forma lor asa cum este ea definita de om ca "natura" atunci inseamna ca ea trebuie lasata exact asa cum o gasim. Ne lasa aceata natura sa o folosim cum vrem si nu se opune niciodata, doar ca din cand in cand ne arata cat de rai suntem. Incercatzi sa va imaginati un oras strabatut de ape langa poalele unui munte de exemplu sa avem vant mai mereu, oras inconjurat razlet de eoliane(inatalatii mecanice care prin miscarea de rotatie a paletelor invartite de vant produce energie electrica), in apa montate la fel de razlet instalatii care sa produca curent electric, in exteriorul orasului o baterie imensa ptr supraincarcare si in acelasi timp ptr o rezerva de curent electric (poate o sta vantu vreodata, n-o mai curge apa :D ) inr-un cuvant sa nu mai suferim de curent electric, sa fie din belsiug, deci cu aceste inovatii sa zicem ca nu am mai platii curentul, apa la munte este filtrata prin cel mai pur filtru si nu are nevoie de presiune este tot timpul in cadere, dar ca sa nu existe riscul depunerii de calcar prin fierberea apei intr-un vas imens de inox dupa care prin condens este varsat in alt vas la fel de imens, si in acest fel apa este chiar purificata la maxim si de microbi si de calcar. Am rezolvat deja toate problemele de supravietuire. IN acest secol avem deja toate instrumentele necesare ptr gradinarit, agricultura etc... ce vreau sa zic este ca ne putem folosii de toate descoperirile omenirii in interiorul orasului fara sa coste nimic apsolut totul.
1 Electricianul se va ingriji de buna functionare a statiilor eoliene.
2 Gradinarul se va ingriji de legume si flori ptr desfatarea mirosului cu flori si a gustului cu legume
3 Profesorul sa isi faca meseria de profesor nu ca in zilele noastre doar teoretic, dar mai intai sa invetze pe elevi drepturile lor de oameni, obligatiile si indatoririle, sa le formeze caracterul individual si nu colectiv, sa se ocupe de fiecare in parte dupa bunul plac al elevului nu dupa judecata lui, sa fie capabil sa se coboare la nivelul oricarui elev ptr ca deaia e el profesor si altul elev, de aceea trebuie sa invetze elevul si nu profesorul, intr-un cuvant profesorul sa-si cunoasca si sa-si efectueze meseria asa cum trebuie.
4 Femeia sa faca copii, sa ajute, sa fie un sprijin, sa exprime simplitate, naturaletze si tot ce e frumos si placut.
5 Gunoierul sa se ocupe de gunoaiele de pe strada cat si de canalizari (cetatenii trebuie sa sorteze gunoiul ptr ai usura munca ceea ce in unele tzari civilizate se practica si platesc mai putin la intretinere, deci daca ne-am recicla singuri gunoiul n-am mai plati acea taxa)
6 Macelarul sa fie si pescar ca doar carnea e specialitatea lui, el sa creasca animale si sa prinda peste (cu tehnologia din ziua de azi vaca da direct branza nu mai da lapte deci nici la pasune nu o mai scoate nimeni asa ca totul se face automatizat in chestia asta deci pana la urma tot lui ii revine si meseria de cioban dar la un nivel complex aproape perfect adica el creste mielu pana il transeaza, asi putea zice ca o face cu o oarecare retinere ca si cum si-ar sacrifica propriul fiu ptr a traii ceilalti, ca si gradinarul cand zmulge morcovul din pamant ptr a fi mancat de semenii lui, morcovul e tot ca un copil chiar daca nu vorbeste si nu se opune ca un animal in momentul critic in care se afla inainte de taiere.
7Creatorul de moda se ocupa cu imbracatul oamenilor cu incaltzatul lor si cu orice tzine de moda in toate domeniile.
8 Fierarul este si frizer in timpul liber, ascute cutite in general face tot ce se face in ziua de azi cu fierul
9 Informaticianul sa faca reteaua de divertisment pe internet si sa faca ai televiziune in acelasi timp
10Preotul se va servi pentru cele lumesti mai mult si nu pentru cele sfinte ptr ca intai traim si apoi murim, adica ne va invatza cum sa traim in pace si bunastare cu noi insine mai inainte,iar apoi cu semenii nostri mai mult decat sa ne gandim ce facem dupa moarte care acum nu stim ce este dupa ce murim inafara unui corp mort (ce-ar fi daca am sti ca ne vom naste imediat intr-o floare apropo de metempsihoza, am zice la groapa mortului odihneste-l doamne pe robul tau floare de nu ma uita, ar fi deadreptul blasfemie, omul moare si gata, pur si simplu ptr ca a trait si a servit destul si cu mandrie si respect pamantul si semenii lui deopotriva si pentru asta trebuie sa i se aduca cinstea cuvenita, deasemenea si pentru ca l=a invatzat pe fiul sau sa-i urmeze meseria si sa o faca la fel sau poate mai bine ca tatal sau si poate chiar sa o imbunatatzeascaspre folosul intregii lumi.
-Iata si statul lui aristotel asa in linii mari-
dupa cum vedeti am exclus o gramada de alte functii si o sa va explic si de ce.
Nu e nevoie de judecatori ptr ca omul se va judeca singur, nu e nevoie de stat ptr ca omul reprezinta statul insusi, nu e nevoie de avocati ptr ca omul se poate reprezenta, raspunde si pedepsi pe sine insasi nu se va pedepsi ptr ca nu va fi nevoie, e capabil sa judece singur inainte sa faca ceva rau ptr ca daca face ceva rau pentru el sau semenii lui va fi ca si cum si-ar fura singur caciula, nu va fi nevoie de armata ptr ca nu vor fi razboaie, nu vor fi grade ptr ca totzi suntem la fel, aratam la fel stim aceleasi lucruri avem aceleasi principii etc. In concluzie lumea mea nu implica bani si risipa de resurse, se foloseste mai mult de sine insusi decat de natura, doar se ajuta cu natura atat cat ii permite natura.
Ce-ar fi daca atzi fi gradinar si atzi munci de ziua pana seara si atzi aproviziona cu flori, legume si fructe pe toti membrii orasului fara a cere in schimb nimic? atzi zice ca atzi muncii in zadar. Dar cum ar fi sa va ducetzi ca gradinar la macelar ptr a lua carne fara ai platii nimic in schimb macelarului si a nu va mai gandi daca sa luatzi decat osul ptr o zeama de asa zisa ciorba cu un petec de gust ptr ca nu va permitetzi mai mult si sa luatzi in schimbul ciolanului de alta data pe care il plateatzi o mare bucata de muschi dupa pofta inimii care nu costa nimic, parca e mai bine decat cu bani.(Sa nu furi)
In aceasta formula eu zic ca omul simte ca traieste si se simte important ptr ceea ce face si se simte in largul lui cu tot ce ii ofera viatza mai bun fara a platii nimik fara a fi nevoie sa fure sa poata traii, fara a avea grija zilei de maine, fara a isi ocupa mintea cu normalitatea de azi si asi deschide mintea spre alte orizonturi mult mai benefice. (sa nu ai alti dumnezei in afara de mine)
Iata cum am putea traii fara griji dar cu raspundere, respect atat de sine cat si pentru cei de langa noi (iubestetzi aproapele ca pe tine insutzi)
O sa ma intrebatzi de femei... sigur ca fiecare barbat are femeia lui, se va ajuta cu ea si va face copii, dar nu se va uita la femeia altuia ptr ca a lui e cea mai buna pe ea o cunoaste si cu ea vrea sa ramana ptr ca nu e prost sa dea vrabia din mana pe cioara din paru vecinului si in felul acesta nu itzi potzi insela nevasta iar ea nu are de ce sa te insele (sa nu ravnesti la bunul altuia, sa nu prea curvesti, sa nu itzi faci chip cioplit, sa nu te inchini altciuva)
Cum ar mai putea fi posibila uciderea cuiva de altcineva daca de exemplu fierarul ucide pe electrician ar risca sa ramana in pana de curent toata viatza, sau sa moara de foame dac ucide pe macelar sau pe oricine altcineva (sa nu ucizi)
Deci in concluzie ni se ofera tuturor de catre toata lumea colocuitoare totul doar ca trebuie sa luam atat cat ne face trebuinttza atat cat ne este necesar fara a face risipa.(Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant. )
Am exemplificat un pic si cele 10 porunci asa cum le intzeleg eu.
Dupa toata aceasta exemplificare o sa incerc sa explic cele 10 porunci care de fapt sunt doar una, ca dintai.
"Sa nu ai alti dumnezei inafara de mine"
pentru mine e foarte logica, concreta, palpabila dar mai ales adevarata aceasta porunca.
Pentru mine aceasta porunca prima oara a sunat ca un indemn si m-a facut sa ma gandesc, oare Dumnezeu e gelos? cum ar putea fi gelos pe creatzia sa? de ce ar face creatzia sa altceva decat sa faca ceea ce e menita sa faca creatzia lui Dumnezeu, cum ar putea distruge omul pe dumnezeu si de ce ar facio? e ca si cum tzi-ai omora propriul parinte, nici cel mai groaznic criminal nu si-ar omora mama sau tatal sau, deci in concluzie este altceva. Cu toate aceste ipoteze de mai sus am dedus singur ca noi insine suntem dumnezeu. Intradevar noi suntem dumnezeu, noi totzi fara exceptzie suntem dumnezeu, noi il formam pe dumnezeu, adica suntem niste dumnezei mai mici, niste furnicutze mici care toate la unloc formeaza un furnicar, un sistem care merge singur de la sine in toate posibilitatile posibile, deci cu totii formam un tot unitar ptr ca intr-un fel sau altul si printz si cersetor facem ceva benefic ptr lumea in care traim. Ceea ce ne deosebeste de dumnezeu cel care ne-a creat este perfectiunea, nu suntem perfecti, in schimb el este.
Urmatoarele porunci deriva din prima porunca , "sa nu furi" cum ai putea sa furi ceva de la altcineva daca aceasta inseamna sa te furi pe tine insutzi? si daca nu furi pe nimeni inseamna ca itzi respecti aproapele ca pe tine insutzi, il ajuti si il iubesti ca pe tine insuti, deci daca nu ai altzi dumnezei inafara de tine dar itzi ajuti aproapele ceea ce este echivalent cu a te inchina lui, ajutandul itzi cam vine drept stapan aproapele iar tu in sinea ta acceptzi sa il ajutzi asa cum vrea el, adica sa-l servesti pe aproapele tau la nevoie (caci prietenul la nevoie se cunoaste) ca pe un stapan la care te inchini care la randul lui fiind deasupra ta in rang itzi este dumnezeu ptr ca deasupra omului este doar dumnezeu, deci nu poate fi altfel decat asa: ajutandutzi aproapele e ca si cum te-ai ajuta pe tine insutzi fara a pretinde vre-o valoare, iar aproapele tau primind ajutorul cu respect si bineinteles ca si el la randul lui te va ajuta la nevoie asa mi se pare just. Facand asa nu vei putea "preacurvi" cu alta decat cu sotzia ta ptr ca ar fi ca si cum te-ai culca cu sine insati, ca si cum te-ai viola singur, ca si cum tzi-ai face un rau singur prin altcineva chiar cu buna stiintza, ravnind la bunul altuia dobandind acel ceva care nu e al tau prin strambatate(furt) nu deosebeste omul de animal, Omul se vrea pe sine insasi diferit de restul dobitoacelor bune numai sa-i serveasca pentru sine iar el sa le respecte ca pe niste animale ce sunt, omul se doreste a fi superior oricarei alte forme de viatza, deci se doreste pe sine dumnezeu intre dobitoace si culmea ca a reusit inca din antichitate de cand a descoperit focul, cu focul a putut sa stapaneasca animalele prin asuprire (de frica tortzei animalele fugeau din calea lui deci nu mai prezenta un pericol ptr omul primitiv, deci am avut spatziul necesar ptr a ne dezvolta si a fi superiori animalelor adica ne-am separat de ele, cine poate spune daca pe vremea aceea omul nu se intzelegea ca grai cu animalele, dar dupa ce s-a separat de ele a uitat cu timpul cum sa se mai intzeleaga cu ele, cine poate spune?..... Deci... ce inseamna satzi doresti sa fi mai bun? Inseamna sa poti sa invetzi pe altii ceea ce sti tu, daca nu poti sa faci asta inseamna ca esti diferit de restul si foarte special dar asta nu este important ptr ceilalti si vei fi imediat inlaturat (prostii sunt sensibili la cultura si se enerveaza din orice nu pricep), dar daca potzi sa faci pe altii sa priceapa ceea ce e bine, in unele cazuri chiar fortzat, adica sa faci ceva impotriva vointei lor dar dupa aceia sau chiar inainte sa le demonstrezi ca daca fac asa cum spui tu ei vor face bine, in lumea mea este doar incredere asa ca n-ar fi nevoie de nici o demonstratie, se face asa cum vrea toata lumea ptr ca e bine, fara prea multe explicatii ptr ca lumea are mintea ocupata cu ce sa le dea celorlalti sa manance, cat timp ii ia sa ude florile, cata carne sa taie, cate cutzite sa ascute etc.... nu sta sa-si bata capul daca nu cumva il insala aproapele lui care fara serviciile lui ar muri. deci iata cum o lume complicata se poate transforma peste noapte intr-o lume perfecta. e drept ca lumea mea e la nivel micro social si nu poate fi realizata in lumea noastra, nu totzi pot fi onesti, nu totzi pot fi sinceri, nu toti iubesc adevarul ca mine, nu toti au demnitate, unii se vand chiar pe mai putin decat adidasii pe care ii calca in picioare si ii plimba prin tot praful, deci clar nu fac mai mult decat o pereche de zdrentze, ceea ce visez eu este irealizabil la nivel macro social, dar asa o sa fie pana la urma, nu chiar cum am zis eu dar am vrut sa demonstrez cum am intzeles eu statul lui Aristotel (fara arhitect nu ar exista case dar m-am gandit ca omul e destul de priceput de unu singur sasi faca o casa) fara un laborator profesorul n-ar putea sa predea si clar i-ar trebuii un ajutor el sa explice iar ajutorul sa faca experimentele dar ptr ajutor exista intotdeauna un elev eminent dispus sa ajute mereu, si motive se gasesc o gramada, asa ca societatea perfecta va ramane un vis pentru ca nimeni nu vrea sa arunce puterea din mana ptr a fi si altzii fericitzi la fel ca ei sau mai bine, invidia e totusi un sentiment uman, eu unul ma bucur cand altul e mai bine ca mine ptr ca ma gandesc ca el stie mai bine ca mine sa fie fericit si asi vrea sa invatz de la el cum sa fiu si eu la fel de fericit ca el si sa ma bucur de viatza si eu, dar oare daca il intreb cum face imi va spune? oare nu o sa se intoarca impotriva mea? poate va crede ca vreau sa i-o fur. Si asa imi gasesc consolarea intr-un gand, cineva l-a facut fericit, deci trebuie sa astept si eu pe "cineva" sa ma faca fericit.
